ŞTIIND CĂ DOAR IUBIREA...

Ştiind că doar iubirea
Pune în suflet dor
Privim nemărginirea
Şi-al ei sublim izvor.

Doar ea ne-nnobilează
Cu caracter divin,
Ea plânge şi veghează
S-avem un trai senin.

Răbdarea din ea vine
Şi orice sincer gest
Candoarea-i aparţine
Nu-i rudă cu-n protest.

Se duce şi aproape
Să lege un rănit
Se duce şi departe
Cu leacul potrivit.

Când ea atinge fiinţa
Zdrobită de dureri
Dispare neputinţa,
Simţim doar adieri.

Cu-atâta gingăşie
Ne-mbrăţişează ea
Că vrem cu bucurie
Pe veci cu noi să stea.

O, câtă mângâiere
În noi a insuflat
Şi-am obţinut putere
Când valul ne-a luat.

Ştiind că doar iubirea
Dă harul pe deplin
Îi consacrăm slujirea
Cu-al ei etern destin.